Categories
adoptie experiente

Următoarea familie

Fie că știm sau ne dăm seama, fie că nu, copiii care merg de la o familie la alta, acceptă o situație nenaturală ca un dat. Asta se răsfrânge în subconștientul lor în diferite moduri.

Una din fiicele mele mi-a spus că i-ar plăcea să locuiască la o vecină care are câțiva copii cu care se înțelege bine. Și are scări mai frumoase. Sincer m-a durut ce-a spus ca eu am privit lucrurile cu încărcătură mai mare decât era necesar.

Cu altă ocazie cealaltă fiică le-a spus bunicilor că ea se mută la ei. Mama i-a explicat care e rolul ei de bunică. Să o răsfețe, să îi facă mofturile în weekend, să îi spună povești, dar că noi suntem părinții ei care o duc la școală, la înot, la cumpărături.

Ce bine că bunica nu s-a pierdut cu firea și a înțeles întrebările sau dorințele fiicei mele ca pe un lucru firesc copilăresc.

Când o fiică m-a întrebat după câteva luni de la adopție, când urmează să se mute la altă familie, mi-am dat seama ca mintea lor are nevoie de explicații clare. Atunci i-am spus că suntem ai ei pentru totdeauna.

Dar am auzit și de situații mai dramatice.

Un băiețel se ascundea de fiecare dată când veneau musafiri la ei în vizită timp de aproape un an de zile, deși el era o fire sociabilă în parc, la grădiniță și la biserică. După un an au reușit părinții să facă legătura. Lui îi era frică că va fi vizitat de niște străini care în timp îl vor lua la ei acasă.

Copiii noștri au nevoie să le spunem din nou și din nou cine suntem, cine sunt asistenții maternali, să verbalizăm ce li se întâmplă, să punem în cuvinte perioada de potrivire și încredințare.

Fiicele mele au acum 5 și 8 ani. Înțeleg foarte bine procedura adopției și folosesc cuvintele potrivite să descrie pașii adopției.

Cea mare vorbește despre trecutul ei, despre familia biologică. Cea mică spune fără ezitare că nu vrea să vorbească despre asta. Fiecare copil e diferit. Și totuși, mintea lor e însetată de cunoaștere. Ei vor să înțeleagă cine sunt, unde sunt și de ce.

Întrebările lor despre “următoarea familie” m-au determinat să pun și eu întrebări: – “Ce îți place la familia noastră?” – “Ce nu îți place sau ce ai vrea să fie altfel?” Opinia lor contează și e grozav să vezi bucuria din ochii lor când sunt invitați la masa discuțiilor și ascultați.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.